FĂ-MĂ SĂ-MI FIE DOR DE CEVA

 - - 

de Aura Horhocea [aurageea ]

2009-06-26  |     | 

Fă-mă să-mi fie dor de ceva,
să-mi amintesc cuvântul acela nespus

(pe când umbra ta-mi cuprindea talia subţire)

 Șoapta s-ajungă la tine prin urechile acului 

ţesând frunze adiind pe cămăşi, să-ţi fie cald şi bine...

Să nu fiu uimită că apari nitam-nisam;
pe urme nici-un călcâi vulnerabil să nu las,

să fiu ştiutul tău glas...

Să hărnicesc de câtă viaţă nasc sub pleoapă
sub stropi de rouă
apoi dincolo de-o clipă să cânt...

În noaptea nudă, ploaia de flăcări sub răni
spălând singurătăţi, să ştie rostul ei când plouă!
Iar tu, tu să-mi creşti sub riduri răzleţe

doar zâmbete şi dimineţi…

 2009

VISUL VISURILOR

 

Visul visurilor redevine sensibil
suspicios şi grăbit
Revede scenariul diviziunii
şi despărţirilor în lanţ

al zilei, în altă zi şi un vis
al visului, în amintire şi alt vis
care se desface în altă amintire şi
în ce a mai rămas
din toate visurile risipite

Doar în faţa colii de scris
Visul visurilor s-a oprit derivat
in amintirea netrăită.

1994 - - - - - 

de Aura Horhocea [aurageea ]

TRECERE

Metafora somnului

mântuieşte cotidian coconul din noi -

ce naşte în fiecare dimineaţă câte o perlă 

Luni, adică Luna

 Marţi, adică Marte

 Miercuri, adică Mercur

Şi aşa mai departe  

Jupiter Venus Saturn…

Dies Dominicus 

În zori, altă săptămână va reîncepe

de dincolo de nori vom primi

zilnic un alt şirag de perle ce ascund în ele

nenumărate şiruri de clipe

colectate şi iluminate-n Duminică

să nu ratăm veşnicia

 

Horatio ne reinventează:
Carpe diem!

(quam minimum credula postero)

2009

ETERNITATE

Aflasem de la tine că 

m-ai regăsit prin acelaşi ochean 

primit de fiecare la-nceput - 

consimțită poruncă divină

 Risipitorule 

el trebuia doar întors, tu nu te-ai priceput

și-ai pierdut cifrul înaripat prin care

fluturii ne traversau zborul urcând muntele

 

Destinul s-a frânt...

Pe unda câmpului etern fără întoarceri

ai plecat printre gene de lumină

albastru-înserat 

către noapte...

 

 Între clipele grele din turn

de sub pleoape nocturne 

eu încă te mai zăresc taciturn

printre şoapte 

zburând definitiv spre stele

Risipitorule...

 

1994

DILEMA (varianta)

 

Dilema seduce
cu itemi la alegere
în variante dilematice
alegi și alergi să

cauți daruri de răsfăţ

 cum ar fi
altă dilemă
să-i verifici postulatul

când îți crește îndoiala

Dileme reușite
îndoielnice

deșarte
deșertice
scobite
parabolice

(ca parabola cocoșului roșu
- N-o știu
- Ia un număr pân' la zece
- Nouă
- Zece, te-am bătut)

 

Un ins dilematic aleargă fără să câștige

convingeri deci 

nu poate convinge pe alții

nici alții pe el

când îi crește îndoiala

***

A fi sau a nu fi? 

A vrea sau a putea?

 coexist în topul celor mai dilematice convingeri

privind alternativ spre sine

sau mai ales spre zisul lumii

De fapt ceea ce am e

ceeace nu am

căci uneori nu vreau iar alteori atâta pot

și iar simt cum îmi crește îndoiala...

29.03.2003

FILOGENIE

Vieţile se nasc şi cresc

să prididească morţile – repetabile vieţi, 

acoperindu-se una pe alta

ca frunzele de varză pe aceeași rădăcină perenă 

cu şapte generaţíi mutante:

a doua acoperă pe prima,

a treia, pe a doua etcaetera

Repetăm filogenetic

o viaţă, o moarte

le îmbrăcăm una peste alta;

în mers lepădăm greșeli

sacrilegii, 

curăţindu-ne de Sărbători…

De aceea

în cursa divină

sperăm să nu ne sfârşim,

acoperind unul altuia 

gropile.

(2003)

 

URME

Urme pe nisipul vremelnic

amintesc pas cu pas mai adânc

neantul spre care duc

iniţiatice cărări

Elefantul din noi

le ţine viaţa-n galop

24.05.2004