Să fii veşnicia
o undă-culoare
rătăcitoare
un mic univers gânditor...
Știi tu oare
cum să fii templul tău -
clepsidra
măsurii ne-scurse din Chronos
sau sunetul clipei din clipa cea mare
în care visezi să zbori
sau când plonjezi în răsfrângeri multiple?!...
Cât poţi să-nţelegi
şi să crezi?
Iar
umbra-ți din undă
să fie ne-timp şi una cu tine demersul
probabil - al tău contur călător
În
sensuri aleatorii de mers...
În toate
e-aceeaşi fiinţă-
lumină cu cvasirepere
Sămânţă divină
cu suflul ei cald
Omule magic,
izvor de putere eşti
emisie tandră de nepreţuit!
(1998)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu