Ochiul
caută prezentul
să
poată reînvăţa clipitul
înţepenit
în sârma ghimpată
a eşecului
planetar
la porţile
lacrimii uscate
Cine
să spele cenuşa lipită de pleoapă
împrăştiată
de rafalele vântului bolnav
Prezentul
cu dor de noi
are
lacăte îngheţate de spaime
locuri
fără viaţă
libere
de locuit
încătuşate
în erori şi nevoi…
Deschide
pleoapa clipei tale
Acum
Iartă
Iubeşte
Scrie
un poem
Reciclează
universul
Descoperă
cerul ca un acoperiş transparent
deschis
Caută drum prin lumina pineală
Privește
apoi
cum sufletul
începe să respire
Clipeşte
să
lăcrimeze emoții fertile
să
sublimeze vibrații armonice
picturale
până
la reinventarea destinului
până
la renaşterea prin poezie trăită
care o să te înveţe clipitul atent
cu respiraţia curată
Să ne
dăm seama ce importanţi suntem
la
timpul present
7 ianuarie 2021
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu