Între
ziua de ieri şi ziua de mâine
pulsează continuu prezentul –
Cred că ştii cum prin noi trec
spre nicăieri
pachete de clipe
egale, cuminţi ca niște sfinți sau
rebele
Uneori,
priveşte-napoi nostalgia din ele
strecurată uşor prin destine-nnădite
Te recunoşti, poate
în lecţii trăite
în stări ale clonei rămase în urmă
după lăuntricele tale cortine
Dar
existenţa merge-nainte cu sine
prin clipe reale – șiraguri de vieți
purtate în candele
printre pământuri și stele
Un rost ne trăieşte-n prezentul
continuu
Azi, nu e nici mâine
dar nici ieri care-a fost
Oare ştii
Să iei ritmul cu tine în aventură?
Să priveşti prin pereți transparenți
şi să vezi că
nu timpul -
doar paşii şi suflul curat te
poartă
pe calea cuvântului purtător
de iubiri
ancestrale
prin vers
Prezentul nu-aşteaptă, nici clipele
Trăieşte-l acum! (aşa se cuvine)
Mâine
totul va fi sub tălpile tale grăbite
și ele antrenate în mers!
Manuscris: Prezentul dintre clipe, 14
ian 2021
Manuscris: Prezentul dintre clipe, 17 ian 2021
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu