TRANSCENDERE

 

Cu litere spre stânga înclinate

acum pe noptieră se-aşternea indescifrabil

mesajul scris de-aceeaşi mână 

ce îmi scria cândva

pe când eram plecată la învăţătură... 

Era cu mine tata

 

mă lua de mână

eu insomniac călător îngăduiam tentaţiei

să mă desprindă de mine

un fel de invitație fără refuz...

...

Erau Toţi la masă-n curtea noastră veche

o zi călduţă blând se prevedea

 Îi revedeam pe rând

privindu-i de deasupra

Eram cu Ei din nou cu-acea sfială în mine

ca-ntr-un tablou știutdintotdeauna

 mama tata

fratele sora

bunici străbunici...

Oh, toţi împreună se poate aşa?!

 

De-atâta aşteptare

mă cuprindea un tremur de emoții

cum să cobor la Ei...? să mă cuprind cu toți

eram acolo deasupra mea şi-a lor

fără un sprijin sau cale de întoarceri

 Purtau haine noi

ca Duminica la biserică 

sau la-nmormântare

Se făcea că...

mi se părea

că trebuie

să traversez zăpezi inalte

noiane de frig

ce nu mă lăsau să m-apropii

erau nămeţii albi de odinioară pe uliţe

 în curs de dezgheţ şiroid şuvoaie spre valea lui Dragu

 

Încercam din răsputeri să migrez icnind de efort

gâfâind ajung ocolind

acolo unde livada noastră avea pomi desfrunziţi

porumb și legume uscate sub ţurţori

 

Râuri calde pe obraz brăzdau zăpada reminiscentă

nori înlăcrimaţi îmi înlesneau peste versanţi -

în noaptea densă oarbă,

Transcenderea...

 

...

Din tot

 înţelegeam că Bunii mei

puneau ceva la cale

vorbeau în şoaptă cu subînţelesuri

de Cazul Celorlalţi din background

În ceaţa dens lichefiată

continuam să-not

ori să plutesc odată cu lumina

s-alunec lent

 din vis...

să mă deştept c-un înţeles

 

 

în curtea veche sub ceața siderală

i-am revăzut pe-ai mei

recunoscându-i rând pe rând

și poate nu ştiau că sunt 

deși îi auzeam şoptind fără-nțeles

doar eu pe Ei

doar eu pe Ei

... şi îi doream aievea

 

Ca  întâlnirile–n scrisorile lui tata!

 

 

2020/2021 3 febr