Din carcere de trupuri
purtătoare de poveri
ies vălătuci ireali (de
parcă brusc
şi-au dat seama că
locuirea a expirat)
ocupă ascensoare de aer
la chemarea divină, urcă
treptele
şi se purifică
Cerul e primitor ca o
iesle în care
suflete adunate din
zări
renasc
În timp ce între
galaxii vibrează un recviem
pântece fertile alese
culeg respiraţii de zâmbete diafane
pulsând îmbobocite
a viaţă
a dimineţi în lumina
ochilor
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu