La primul moment
pare trasă la indigo, dar nu este
Umbra mea îmi sugerează că
am margini conturate
şi opacitate vie, deşi
gândesc şi mă comport transparent
Numai că
ea nu-mi poate spune dacă
pot fi luată în seamă, sau sunt doar vis
ori hologramă
dacă vorbesc sau tac
dacă am umor sau sunt un posac
Uneori
umbra mea are franjuri din emoţii şi dor
lacrimi în oglinda unui curcubeu de
lumină
după voia soarelui meu
Alteori
devin eu-însămi umbră
de îndoială, dar nu fac tocmeală
în tandemul funcţional cu acelaşi unghi de
vedere
nedespărţite rămânem, până ce
va pleca de parcă n-a fost a mea
Dar... dacă eu sunt ea
cu franjuri de-mprumut pe contur
şi vise, emoţii şi doruri sosite întârziat
din necunoscut?
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu